Lehekülg: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Luule 2009-10-21 (5890 hits
)
În munți
:
Luule 2009-10-26 (8335 hits
)
În muzeu
:
Luule 2009-10-26 (5540 hits
)
În pacea mută
:
Luule 2009-10-21 (6433 hits
)
Inima
:
Luule 2005-06-08 (8080 hits
)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Luule 2004-06-26 (7425 hits
)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Luule 2005-07-16 (10516 hits
)
Lăcaș străbun
:
Luule 2005-07-29 (7321 hits
)
Lacrimi
: cântece fără țară
Luule 2010-03-13 (8774 hits
)
Lacul
:
Luule 2005-05-08 (11553 hits
)
Lupul
:
Luule 2009-10-26 (13802 hits
)
Mare aeternum
:
Luule 2009-10-26 (9134 hits
)
Moștenire
:
Luule 2009-10-26 (7157 hits
)
Nepotrivire
:
Luule 2005-06-24 (6482 hits
)
Noapte
:
Luule 2009-10-13 (5566 hits
)
Noi
:
Luule 2002-12-06 (52401 hits
)
O clipă
:
Luule 2005-06-08 (17758 hits
)
O lacrimă
:
Luule 2002-10-24 (22173 hits
)
O ramura intarziata
:
Luule 2002-06-30 (16338 hits
)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Luule 2010-03-13 (5986 hits
)
Oltul
:
Luule 2006-04-05 (21871 hits
)
Pace
:
Luule 2009-10-30 (24612 hits
)
Părăsit
:
Luule 2009-10-30 (8336 hits
)
Pe înserate
:
Luule 2009-10-12 (6104 hits
)
Plugarii
:
Luule 2005-04-09 (34099 hits
)
Poet
:
Luule 2005-07-16 (6156 hits
)
Poveste veche
:
Luule 2010-12-04 (8638 hits
)
Pribeag
:
Luule 2009-10-30 (6730 hits
)
Profetul
:
Luule 2009-10-30 (6299 hits
)
Răsună toaca...
:
Luule 2009-10-11 (5287 hits
)
Reîntors
:
Luule 2009-10-12 (5682 hits
)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Luule 2010-03-13 (7497 hits
)
Rugăciune
:
Luule 2003-05-28 (47023 hits
)
Sângele
:
Luule 2010-04-28 (4921 hits
)
Sara
: poezii pentru copii
Luule 2005-07-19 (31059 hits
)
Singur
:
Luule 2005-06-25 (10734 hits
)
Solus ero
:
Luule 2009-10-11 (5555 hits
)
Străinul
:
Luule 2003-05-29 (14985 hits
)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Luule 2010-03-13 (5327 hits
)
Toamna
: pentru copii
Luule 2005-11-07 (330894 hits
)
Trage-ti oblonul
:
Luule 2002-11-15 (12088 hits
)
Trandafiri
:
Luule 2005-07-03 (13078 hits
)
Trecutul
:
Luule 2008-06-22 (13053 hits
)
Lehekülg: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biograafia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Soovitame Lugeda
