Lehekülg: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Luule 2009-10-21 (5607 hits
)
În munți
:
Luule 2009-10-26 (8017 hits
)
În muzeu
:
Luule 2009-10-26 (5262 hits
)
În pacea mută
:
Luule 2009-10-21 (6121 hits
)
Inima
:
Luule 2005-06-08 (7707 hits
)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Luule 2004-06-26 (7098 hits
)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Luule 2005-07-16 (10180 hits
)
Lăcaș străbun
:
Luule 2005-07-29 (7008 hits
)
Lacrimi
: cântece fără țară
Luule 2010-03-13 (8478 hits
)
Lacul
:
Luule 2005-05-08 (11216 hits
)
Lupul
:
Luule 2009-10-26 (13504 hits
)
Mare aeternum
:
Luule 2009-10-26 (8826 hits
)
Moștenire
:
Luule 2009-10-26 (6881 hits
)
Nepotrivire
:
Luule 2005-06-24 (6176 hits
)
Noapte
:
Luule 2009-10-13 (5282 hits
)
Noi
:
Luule 2002-12-06 (51527 hits
)
O clipă
:
Luule 2005-06-08 (17451 hits
)
O lacrimă
:
Luule 2002-10-24 (21852 hits
)
O ramura intarziata
:
Luule 2002-06-30 (15982 hits
)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Luule 2010-03-13 (5688 hits
)
Oltul
:
Luule 2006-04-05 (21440 hits
)
Pace
:
Luule 2009-10-30 (24172 hits
)
Părăsit
:
Luule 2009-10-30 (8058 hits
)
Pe înserate
:
Luule 2009-10-12 (5793 hits
)
Plugarii
:
Luule 2005-04-09 (33713 hits
)
Poet
:
Luule 2005-07-16 (5815 hits
)
Poveste veche
:
Luule 2010-12-04 (8319 hits
)
Pribeag
:
Luule 2009-10-30 (6444 hits
)
Profetul
:
Luule 2009-10-30 (6024 hits
)
Răsună toaca...
:
Luule 2009-10-11 (4984 hits
)
Reîntors
:
Luule 2009-10-12 (5364 hits
)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Luule 2010-03-13 (7195 hits
)
Rugăciune
:
Luule 2003-05-28 (46549 hits
)
Sângele
:
Luule 2010-04-28 (4640 hits
)
Sara
: poezii pentru copii
Luule 2005-07-19 (30659 hits
)
Singur
:
Luule 2005-06-25 (10340 hits
)
Solus ero
:
Luule 2009-10-11 (5307 hits
)
Străinul
:
Luule 2003-05-29 (14579 hits
)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Luule 2010-03-13 (5024 hits
)
Toamna
: pentru copii
Luule 2005-11-07 (328261 hits
)
Trage-ti oblonul
:
Luule 2002-11-15 (11723 hits
)
Trandafiri
:
Luule 2005-07-03 (12798 hits
)
Trecutul
:
Luule 2008-06-22 (12610 hits
)
Lehekülg: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biograafia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Soovitame Lugeda
